uite aici pe pământ se milogesc
fiecare la dumnezeul lui
în ceruri savanții încă
n-au găsit nimic
dar cine știe
speranța încă trăiește
nu știu nu înțeleg
de ce se spune
că ea moare ultima
când de fapt ultimul se stinge
omul care încă visează
care toată viața a crezut
nu nu contează că-n iluzii
vorbe oameni în himere
în sufletul său dacă e pace
e tot ce contează
ce primează
ce-l înalță
al meu ia uneori forma
unui poem
alteori
mai ales seara
mi se strecoară în paharul cu absint
se scurge în sângele meu
sărut de femeie
dumnezeul meu îmi mângâie
trupul încins
îmi frământă carnea
mă dorește ca
un vagin
în așteptarea orgasmului
Photo Obscenity by Indi_Sulta
