Ca un scaun electric
Într-o biserică
Cu sfinți de nămol
Mi-am jurat
A nu mai scrie versuri
Scrijelind pereți de neant
Sunt finta rămasă
De la zidirea lumii
Nimic nu mă biciuie
Mai rău decât arta
Gheara timpului
Bate în pieptu-mi
Clepsidră-catedrală
Acum, poezia mea
E bolnavă
Închisă cu mine
În azilul cu pereți lacrimand
Înălțată din jertfă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu