firimituri calde

ai învățat că viața nu-ți pune mâinile în cap
din contră mai degrabă te leagă de picioare
îți aruncă din când în când o frânghie
de care chipurile să te prinzi să te salvezi
dar prizonierii mereu rămân în temnițe
și gurile lor nu se fac nici ascultate nici auzite
doar mușcă uneori din aerul rânced
decupaj din tabloul cu demoni 

ai învățat că tăcerea și doare și vindecă
cum o injecție de anestezie înaintea
operației pe cord pătrunde în sânge
culcuș la rădăcina roasă a cărnii
te întrebi dacă mâine alta va fi
zvâcnirea dacă speranțele rămân fragede
ori se ascut ca lama unui cuțit
pregătit pentru sacrificare

ai învățat să poți trăi cu bucata de suflet putrezit
fără a o da la o parte ți-e destin -cangrenă
din burta peștelui se nasc alte burți flămânde
rumegă în gol un taifun lăuntric
te cauți mereu pe alte maluri
în alte spații ce nu le poți cuprinde
când rogi cerurile să nu trimită pâinea
îți ajung firimituri calde