toate își au vremea lor nu oprim noi timpul curgerea
nici nu decidem când și dacă se ridică soarele
sau dacă umbre se înalță din utopia mormintelor
se coboară neguri peste noi nu respirăm mai bine
poate trebuie plătită o datorie cuvintelor
ca să nu fim străini în propria moarte
uite că nimeni nu mi-a auzit strigătul
va scădea ura mea pentru oameni
ori am să-i iubesc mai mult
nu
nu-i nimic frumos în câteva hălci de carne
ce se masturbează și se cacă repetat
adăposturi pentru viermi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu