și tu pumn de pământ redus la poezie simplă
iluzorie rugăciune distanță sufocantă a trecut primul ceas
respirațiile dau dependență în închisoarea pieptului comun
ochii rădăcini muscate își dădeau viața în tăcere
pentru mâine
în mângâierea ghemuită a buzelor
amurguri de somn și veghe se schimbă între ele
ca într-un scripete mai puțin dureros
se face ziuă iubito între o cafea
și fumul de țigară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu