joi, 4 noiembrie 2021

antropopatie

 

nu i-am văzut niciodată

doar le-am auzit glasul și furia

îi simțeam ca pe un cuvânt neterminat

și tot vin unii și alțîi pleacă dar în acest du-te -vino

mereu cineva rămâne în adăpost

mă așteaptă să cobor

să cobor încă puțîn

până în moarte poate

să îi surprind posibil  cu un strigăt 

să fiu un altul atât de schimbat

încât să par altcineva

poate un tip sigur pe sine

lucid

cu prea multă poftă de viață

care a cunoscut prea mulți tipi

sau prea multe țipe

de care-i fusese scârbă

sau de care chiar a fost entuziasmat

pentru că tocmai față de sine

să aibă o pozițe atât de critică

și să se despartă 


 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu