vagitus

 la sfârșit de săptămână (pe atunci nu erau weekenduri) părăseam 
 cuștile de beton mutam un geamantan greoi în portbagajul  
 daciei și respiram aer proaspăt din câmpie în fiecare seară 
 priveam un cer mai altfel cu stele altfel și poteci luminate  
  
  
 mereu liniștea  
 ni se topea în cănile cu ceai  
 amaestecam tăcerea cu speranțe  
 și zahăr puțin de proastă calitate  
 nu se găsea prea bun în comerț  
  
  
 mama pregătea plăcinte  
 și tata venea cu suc vegeta 
 palmolive rexona 8X4 perechi de blugi 
 seara ne uitam la dallas plus 
 programe sârbești dobro vece postani gledoți 
 
  
 uneori diminețile prindeam fluturi 
 pe când se agățau de aerul văratic  
 azi nu mai știu dacă fluturii pot trece și dincolo 
 știu doar că amintirile sângerează 
 când se lovesc de pietrele memoriei