Cerber

frica nu este decât un sculptor de banalitaţi
ea vede viaţa curgând în send invers
în spatele oglinzilor
aceleaşi fantasme desculţe
ne zâmbesc zi de zi
suntem noi
sau doar ne minţim că bolnavi
vom fi salvaţi de serul fericirii?!

într-o zi voi sparge mirajul
mii de cioburi ca lacrimile ploii
 vor alerga atunci prin artere
ştergând din suflet, memorie, conştiinţă
rădăcini ale unui soare
ce şi-a vărsat sângele
prin univers

o mare de oameni
mă vor privi cu milă
când desculţ şi eu
cu noroiul amintirilor pe tălpi
voi sfâşia din carne
nu-ţi fie teamă de iubire
cerberul a fost incãtuşat

(fotografie de Alex Voroshev   digital-art-gallery.com)