miercuri, 5 iunie 2013

Leagănul negru



În spitalul de boli mentale
 Moartea răsuflă un cântec 
 Anna ține în palme petale de magnolie
 Mângâie copacii
 Cerul e trist
 Ca un evadat
 Într-o catacombă
 
 Murmurul ei palid
 Peregrinare între am fost și mai sunt
 Te voi învinge!
 Atât am mai putut auzi
 Înainte să devină 
 Pasăre strivită
 De umerii asfaltului
 
 Azi liniștea are gust rânced
 De suflet scăldat în oțet
 Pasager într-un avion 
 Răstignit pe marea cerului
 Știu ești obsedanta singurătate
 Cea  cu inima-n piroane
 Povara memoriei
 
 Peste leagănul negru
 S-a așezat o cruce
 
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu