chipul mamei din ce în ce
mai estompat în memorie
prima dată când am fumat ori m-a bătut tata
știu sigur însă că nu-mi plăcea
la grădiniță și nici de comunista aia
de tovarășă eduatoare ce ne silea
să memorăm poezii despre partid
mamă dar ce-i aia partid am întrebat-o
pe la cinci anișori și ceva știind că mama
se pricepe la toate
o troacă de porci și am crescut cu ideea
că partidul= vălău
să le dăm lăturile-n partid
sau le mănâncă direct din găleată
în prima zi de școală a plouat
m-a dus mama cu mașina
cu un imens buchet de flori
pentru o altă tovarășă
până atunci știam că se dau flori
doar pe la morți
ce-i drept a murit ceva în mine
la despărțirea de sat câmpii dealuri
rațe porci gâște miei și toată compania
de amici mă simțeam ca într-un tunel
fără ieșire iar pereții reci din beton
din cămăruța 2/2 mă strângeau într-o cușcă
am să cad uitându-mă pe fereastră
89 (r)evoluție jos tiranul libertate
sâmbete libere gata cu uniformele
mereu aveam impresia că cineva
a vărsat pe ele găleți cu cerneală
michael jackson roxette rexona
l-am votat și eu pe iliescu maică
se lăuda câte o babă dobitoacă
fără de multă cultură carte și deci înțelepciune
mai mult program la tv filme sexy violență
lapte miere și rahat mult rahat
început de primăvară început de vacanță
și un sfârșit mama s-a stins poate că
îngerii aveau nevoie de un alt înger
lasă că dumnezeu va da și bine
așa i-a fost scris
au fost tâmpite încurajări ale unor mult
mai tâmpiți în mine se rostogoleau cărbuni
și toate funiile îmi strângeau secatul gâtlej
mă vindecăm cu vise cu idei puerile cum că
poate am fost mințit și mama încă trăiește
departe de noi nu nu ne-ar fi părăsit ea niciodată
cu tata a fost altă poveste alt drum
eu însă mi-am aruncat copilăria ca pe o
piatră în râu într-un loc unde dumnezeu
creștea dureri de mici le hrănea cu tristețe
apoi ca pe niște ace le sădea în inimi
mi-am plătit poate datoriile și fiecare
nouă încercare de zbor nu a fost altceva
decât o altă și o altă întoarcere la cuib
pe izabella o iubeam atunci în secret
era muzică muză în așteptare
nu aflasem că iubirea nu seamănă cu
nimic de pe pământ toamna unui
amor lucid ne-a adus împreună apoi
iar și iar sufletele s-au despletit
în iarna ce n-a mai fost fecioară
azi nu știu la cine să mă întorc
țâșnesc din mine amintiri
precum filmele mute în slow motion
Trist! :(
RăspundețiȘtergere