eu care nu am crezut și nu voi crede în oameni
căruia nu i s-a dat destulă crezare iertare sau iubire
pedepsit să mușc din otrava cuvintelor otrava privirilor mute
șarpe cu limba de foc nestins cu apă un pârâu nesecat
privește cerul life is but a golden shower iar noi dansăm înălțator
într-o ploaie gălbuie copii cu suflet rătăcit rătăcim sub cupolă
ruine fără umbrele fără stâlpi cu tălpile goale doar rod secerat
locul meu nu e aici dar trebuie să trăiesc să lipesc de suflet
un chip uman atunci fiecare zâmbet ar fi letal pentru că simt
în fiecare secundă cum sângele meu plânge în pământul sterp
și prea plin de moarte

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu