nu vei mai fi străin
într-o lume străină
iubirea vine dansând spuneai
cum frunzele sărută vântul
întâi se desprind de pe ramuri
se împletesc în covor convoi
fiecare toamnă cu miez de poezie
pe oriunde mergi o simți înfiptă în piele
o porți la piept o respiri în fiecare ninsoare
acest miez de lumină va încolți
în golul dintre inimi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu