luni, 29 iunie 2015

vitreg

am învățat că pot striga
fără a-mi ține capul în palme
că suma tuturor durerilor
este egală cu respirațiile demonilor
sângele mi-e vitreg și greu
uite ce au făcut din cântecul despre stele
pentru că e nefiresc să porți
cea mai prețioasă comoară
numai pentru tine


cu ce drept să mă împart
între azi și mâine
să-mi leg zilele
de stâlpul imfam
priviți acești ochi
și brațele unui înger vitreg
mi se zbat printre litere

sunt doar un piept
prin care zvâcnesc
toate sufletele lumii
când îl deschid
țâșnește poezie

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu