Poemul viu

Poeţii pot trăi cu o felie de lumină
Şi un pahar de speranţă
Chiar dincolo de cunoaştere
Mă înclin în faţa sudorii
Vărsate pentru creaţie
Prin erezia cuvintelor
În atelierele minţii
Epitete zglobii îşi caută culcuşul
Uneori se îmbată din nectarul metaforelor
Fac dragoste cu muzele
Apoi le trimit ecoul
În cele patru zări
Nu exista fericire mai mare
Decât a buzelor ce sărută
Fiecare bătaie a inimii
Din poemul viu