să nu fi fost eu copilul cu brațe schilodite care aruncă pe furiș priviri oamenilor
să fi fost un altul un curajos cu mâini de fier care zdruncină vise din temelii
înainte să se nască a cerut un pahar de apă aer vânt un soare și iubire
cât mai multă iubire a zis să o înghită să nu o piardă poate în lumea fără lumină
nu i se va da voie să atingă dar cine liniștea nu a cunoscut se poate duce la război
fericit că poate spune povești dar jocul de-a viața își strigă învinșii toamnele cu
frunze muribunde acoperă crucile nu știi acolo au fost odată morminte sau au trecut
doar suflete de prunci nenasacuti primăvara se lasă
așteptată o iarnă timpurie mușcă
din lut am să fiu acolo pasăre de pradă sfâșii carnea tuturor așteptărilor și adorm

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu