nu-ți lasă timp nici măcar
să pleci capul
la jongleriile lumești
să-ți speli mâinile obosite
cu sângele pământului
o dată să-i mai săruți
sideful prețios
al buzelor
începe ca o poveste
spusă la gura sobei
pe când în casă e cald
afară plouă
a prăbușire
crezi că ai mai fost acolo annabelle
cunoști deșertul sufletului
peisajul de singurătate
legătura între noapte și zi
să te îmbraci în albastru
au să te aștepte
în adevărul lor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu