cum brațele tatălui niciodată nu m-au cuprins în culorile iubirii
cum visez deși treaz că ne-am reîntâlnit și de această dată crucificarea
a avut loc în sens invers de la acustica unei vărsări de sânge la strivirea
oaselor lacrima un bisturiu rătăcit deasupra suturii decupează tristeți
cuiele pătrund de cealaltă parte mi se spune că asta-i adevărata înălțare
nu împarți cu mine apa vinul trupul într-o primă împărtășanie oare durerea
alege destine ori pur și simplu se așează în straturi peste inimi la jumătatea
drumului dintre întuneric și lumină mi-e zborul o moarte legănată pe aripi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu