miercuri, 31 iulie 2013

Copilăria nu avea gust de portocale

 nu mi-l amintesc pe tata vesel
 mereu  venea acasă îngândurat
 de parcă i-ar fi căzut pe umeri toți norii
 uneori pe lângă pâinea de toate zilele
 aducea în sacoșă două portocale
 poate așa va compensa lipsa
 unei îmbrățișări
 
 priveam fereastra și alți copii
 se jucau cu părinții de-a fericirea
 pregătiți pentru viață
 atunci numai soarele îmi usca
 obrajii cu lacrimi
 
 mâinile lui nu au fost niciodată
 și ale mele
 în umbra acelei clipe doar sângele comun
 rămânea treaz
 aruncat în nepăsări
 am învățat că muntele de gheață
 nu se va topi
 atâta timp cât în el mai bate
 o inimă rece

luni, 29 iulie 2013

Mesaj de pe stâncă

privirile zeilor  au câştigat asfinţitul
sătui de mâini încleştate  rugăciuni
în albastru
desprinderea din negare are mereu gustul
unui măr interzis
viermele trădării îşi face punte
între fericire şi păcat

moartea aşterne un strigăt
peste câmpii
cântă un refren răguşit
o scânteie păleşte lângă izvor
îţi scriu un measj cu noroiul
odată stâncă
ce se prelinge
ţărână
apă
suflu
( pictura de Edvard Munch- Strigat)

sâmbătă, 27 iulie 2013

Doi

 Pe dinafară păreau
 Statui îngemănate
 Sub bazarul cenușiu
 Atingerile trăgeau infinitul
 Sre ieșirea din univers 
 Păstrează-mi o stea pe picior i-a spus
 Până ce am să mă plâng
 Că iarna m-a lăsat fără plapumă 

Sunt cel mai sărac poet

 cu ultimele fărâme de inocență
 trăiesc fiecare moarte fiecare viață
 necunoscuți năvălitori îmi adună
 orice cuvânt ca pe un venin
 despic o iluzie în noi crucificări
 mă pierd sub cupola fierbinte
 a unui soare lumină și destin
 
 suflet atârnat de un ghimpe
 împletește credința ca un fus
 ating interioare 
străine

 cu forța unui uragan
 pipăi întuneric raze scântei
 versurile au adormit stângace
 sub inimi ruginite în lut
 
 sunt cel mai sărac poet ți-am spus odată
 când nu am putut a-ți dărui decât un poem
 rătăcit în buzunarul pantalonilor aceia vechi
 pe care-i port din după-amiaza nesfârșită
 va veni o vreme când ai să mă cauți
 nu mă ucide mă vindeci mă mângâi
 timpul l-am trăit deja în alții

să ne judece!

 strigați voi către cer unui chip nevăzut
 în mâinile voastre pâinea
 trudita cu lacrimi masă împărătească
 este sânge au strigat din adâncuri 
 împărații au scos sabia și s-au tăiat între ei
 n-a fost unul fără păcat acum la pradă moabiți
 patria copil orfan fără viață suferință
 și inima lui bate-n cercuri cu foc
 astăzi s-a rugat pentru înmulțirea untdelemnului
 ca un cerșetor cu mâinile uscate
 o întoarcere în robie
 
 prăpastia ne așteaptă vei fi cu mine
 punct de sutură între oglinda prăfuită și
 marea falsă cu suflet răvășit
 unde vapoare scufundate se reflectă în abis
 nu mă recunosc nu mă pot opri din cădere
 credința-mi deghizată într-un dumnezeu
 prăbușit peste oameni 

vineri, 26 iulie 2013

Q&A with Oliver Klauss

Primind pe mail si saituri de cultura diferite intrebari de la cititori( ciudat, nu ma gandeam ca ma citeste si pe mine cineva), m-am hotarat a alege cateva pentru a le da raspuns.Unele ce-i drept, au fost hilare. Altele prea personale. Au fost si cateva mesaje injurioase, carora le-am raspuns cu o moneda mult mai dura si dureroasa. Atata timp cat au fost intrebari de bun simt,legate de poezie si mai putin de viata-mi personala ,raspunsurile au venit. Nu le-am intgeles ''curiozitatea''.
Ceea ce scriu e terapie .Imi face bine. Daca vreti, perfuzia mea cu ...fericire.
Sper sa prezint interes si de acum inainte .Portile sunt deschise.Prefer totusi sa las scrierea mea sa vorbeasca despre mine .

1. Cand ai inceput sa scrii?
In clasa intai, cu liniute, bastonase, cerculete. Daca faci referire la momentul cand am inceput a scrie ''poezie'', acesta a avut loc cu 15 ani in urma. Asadar pot spune ca am ceva vechime. Cu toate acestea mai am multe de invatat.

2.Cand scrii poezie?

Nu stiu daca am scris vreodata adevarata poezie , ci doar peregrinari ale sufletului.Scrierile vin din interior , sunt trairi, le asez pe hartie.
3. Exista si scrieri nepublicate?

Daca te referi la un volum ,pana acum nu au fost publicate intr-o carte,doar reviste, saituri, blog personal. Cred si in puterea internetului de a promova cultura.

4. Vei publica o carte?

Imi doresc.Multumirea de a lasa ceva in urma.Sper ca se va intampla in timpul vietii. Sau postum .Poate e cineva care ma poate ajuta.

5.Din poemele tale rezulta ca nu iti plac oamenii, ca esti rezervat , ai suferit....

Poemele mele sunt trairi. Intr-adevar am suferit poate mai mult decat altii, dar asta nu ma impiedica a merge inainte, cu verticalitate.Pana la urma nu te poti impotrivi destinului.
Cat despre faptul ca nu imi plac oamenii....Sa fim putin seriosi! Sunt o persoana destul de sociabila.Poate ca nu imi plac anumite categorii de oameni.Cu unii chiar nu pot rezona .Unii nu pot rezona cu mine. Asta nu ne face decat mai puternici in cautarea sufletelor pereche.

6.Sunt unele poeme despre dragoste,insa de cele mai multe ori triste. Iubesti? Ai iubit ? Ce inseamna dragostea pentru tine?

O intrebare prea personala. Fiind uman, probabil ca am iubit odata. Sau ca iubesc si acum.
Cum as descrie dragostea? Zbor de ingeri peste o executie publica.
7. Ce filosofie de viata imbratisezi? Ce reprezinta viata pentru tine?

Nu cred in existenta unei filosofii de viata. Nu ne putem planifica fiecare miscare, apoi....cutremur.Exista unele principii si norme generale dupa care ma ghidez, fara a exagera.In fiecare zi invata ceva, fiecare zi e o lupta.
Ce e viata? Nefiind filosof, nu pot da o definitie exacta si clara.Poate o carare .Unii pasesc pe covorul rosu , iar altii pe carbuni incinsi. Am pasit pe spini, astept continuarea povestii. O poveste reala sau doar o mare minciuna.

8.In unele poeme apare Dumnezeu. Esti o persoana religioasa ? Ce religie ai?

Dumnezeu are prea putina legatura cu religia. Nu religia te tine aproape de divin. Dimpotriva, credinta.
Nu cred in Dumnezeul biblic,ci in Dumnezeu forta suprema,motorul ce pune in miscare universul.
Nu am nici o religie!

9.Ai scris cateva poeme -revolta? Sunt dedicate cuiva?

M-ai prins! Da, sunt, insa nu voi da niciodata un nume.Poate unii se vor recunoaste....

10.Poemele personalizate pentru copii.De unde a venit ideea? Iti plac copiii?

Nu imi amintesc de unde a venit ideea.Poate de la ei, de la inocenta lor,jocul, lipsa grijilor,frumusetea sufleteasca,inca nemurdarita de rautatile vietii.

11.Vei scrie toata viata sau te vei opri la un moment dat?

Scriu atata timp cat in minte cuvintele soptesc ca isi doresc eliberare, iesire la suprafata.

12.Vorbesti mereu despre muzica. Ce rol ocupa in viata ta?

Probabil voi face si muzica vreodata. Atat cat ma pricep. Oricum, exista o muzica interioara in fiecare din noi. Trebuie sa stim sa o scoatem la lumina. Sigur, cu ajutorul altora, mai profesionisti.

13.Ce alte pasiuni ai?

O floare, un copil, marea, natura,linistea,intimitatea....


Uuuuf, am obosit. Multumesc vizitatorilor. .
Daca va identificati, va intriga, va creaza o stare, scrierea mea si-a atins cel de-al doilea tel(inafara de a-mi fi terapie).

Toate drepturile rezervate asupra greselilor.Ma-ta are cratima si limba romana se scrie cu diacritice. De data asta o exceptie.Mea culpa.



Vânătoare

 sunt treaz lângă copacul
 unde moartea mi s-a arătat
 în chip de căprioară
 avea pe creștet o cunună
 din flori alese
 pentru o inălțare
 lup și victimă
 
 creșteam pe atunci 
 din brațe străine
 m-au lepădat în lume
 să aduc mai aproape
 credința de pământ
 
 sub pleoapa încă tremurândă a ierbii
 popas spre adâncuri
 schimb de roluri
 vânatul pândește glonțul
 fulgeră amurgul topit
 pe cărări cu umbre desculțe
 
 goana după lumină
 pușca a cântat 
 pentru ultima dată
 fără vlagă
 imnul decăderii
 

joi, 25 iulie 2013

Început de iubire

în ochii îndrăgostiţilor
marea topită cheamă norii
la joc ca nişte iele
mâinile se ating pe furiş
sărutul are gust de vară şi vânt
orice îmbrăţişare e magnet
un soare zglobiu
le fură din vise

nisipul goneşte
se aşterne plapumă
peste trup
lumini sleite
se leagănă
sub cupola orizontului
paşi firavi
către asfinţit

răsuflare caldă
şoptesc iluzii
poveşti cu fluturi pastelaţi
adulmecă trăiri
se deschid porţi unde
ascunse de călăi
suflete cântă
balada regăsirii

sfârşit de vacanţă
început de iubire

'' Poem'' pe fugă



Nu te-aş vedea  mare doamnă
Pe la oraş
Cocoţată pe tocuri de alea
De mii de centimetrii
Doar îţi este aşe de drag
Aerul de mahala
Pe care-l respiri în comun
Cu bârfitoarele de pe uliţă
Babele alea stafidite
Ce duminică probabil gătesc sarmale
Iar sâmbătă se îmbăiază
Numai aşa îmi pot explica
Cum de duhnesc a ceapă
Aproape o săptămână

Sub rujul rânced
Cumpărat probabil din talcioc
Încerci s-ascunzi accentul de ţărancă
Vezi că ţi-a rămas şi-un pic de balegă
Agăţată de sandale

Printre dinţi rânjesti
O ciorbă de linte

miercuri, 24 iulie 2013

Zicere simplă despre dragoste



Plonjez între aici şi atunci
 Astăzi şi ieri
 Printre gânduri
 Într-o conştiinţă putredă




 Cenuşa acelui apus
 De iluzii
 A rămas fierbinte
 Sub vatra dorului nestins


 Răscolesc seminţele unei amintiri
 Când inima bate a tăcere
 Există viaţă după...iubire?
 Întrebam şi eu...

Răspunsul e rece
 Şi vine din adâncuri
 De memorie rătăcită
 La răscrucea incertitudinii

Prin ploaie

 Acest sărut e o amintire
 Din războiul îngerilor
 Când ploaia de gloanțe
 Ne umbrea inocența
 Fără a-i da un nume
 Un stindard în flăcări
 Prevestea despărțirea
 
 
 Rănit
 În sfâșietoarea agonie
 Aștept punct de legătură
 Între iubire și extaz

Poemul nimănui

am pierdut acest poem
în drumul spre tine
pe când paşii pipăiau întuneric
şi credeau că-i o inimă
respiram de partea cealaltă
a unui zid transparent
rescriam anatomia iubirii

spuneai mereu că-ţi scriu poeme din nimic
îţi răspundeam că le scriu din lumina
unui izvor
cu apă mereu limpede
din zbor neîntrerupt
de păsări călătoare
presărat cu vise

iată şi braţele de care atât te-ai temut
acum vor strânge singurătatea
ca pe o mamă

Se adună....se adună

Îşi varsă unii frustrările
Ca într-o piaţă publică
Aşa cum verşi gunoiul menajer
În tomberon
Vin băieţii cu maşină aia mare
Îl basculează
Şi tot fără el rămâi
Şi tot se adună
Se adună

Pute prea accentuat a ''inteligenţă''
A prea mult ''bun simţ''
Se vâră toţi în discuţii inutile
Precum o muscă în curul de cal

Nu că ar fi 'loat'' ei bacu'
Le cânta maneaua în boxele slinoase
Din portbagajul unei maşini de ''dincolo''
''Loata'' şi asta pe bani puţini
De la mâna a şaptea

Clocoteşte-n ''iei''
Sângele latin
Au învăţat limbi noi
Pe care le scriu şi vorbesc
Cu neajunsuri
''Puarta'' doar haine de firmă
Mult prea folosite de alţii

Ehei, unu cu unu face mulţi
Unu stă la pândă, altu' ciordeşte
Pentru bunăstare
Şi gura lor ar hali ceva
Ceva
Ceva

Mama lor ce i-a făcut
E-n dureri, mereu gravidă
( Ori doar constipată tare)
Cred şi eu
Îţi trebuie vagin elastic
Sau strâmt ca centura bunicului Să feţi un bou

Unde eşti tu Hitler?!

În urechi aud
Dacă n-ai nimic de spus
Foloseşte-ţi gura
S-o iei sus

Exterminate
The hate!

duminică, 21 iulie 2013

Secetă

aripile vieții au fost prea grele
măcar suflarea morții să fie
mai ușoară
un zbor îmblânzit
palme prinse în hora luminii
vor cerși
un azil
pentru neputință


aș îmbrățișa toți oamenii singuri
jumătate din inimă o donez dreptății
cealaltă jumătate să o strâng în pumni
până ce simt gustul de pământ
la ce folos să mai ticăie
când iubirea s-a logodit cu ochi străini
în lungul drum spre mine


pașii lasă urme adânci
prin cimitirul memoriei
înaintea mea cruci
înapoi morminte
în mine o secetă

vineri, 19 iulie 2013

Am văzut fața luminii

în zborul spre tine
toate păsările și-au aruncat
veșmintele în mare
s-au hrănit din palmele soarelui
cu spumă de cer
acolo în oglinda înaltului
se reflectau pești
în cămăși sângerii
doar tu rătăcită
prin orașul dintre punți
pășeai pe meteoriți
să culegi comete
am mai fost aici spuneam
mereu singur
plutind prin vise
peste părul despletit
am văzut fața luminii

marți, 16 iulie 2013

Sunete

 muzica-i nectar din ceruri
 turnat în pocale domnești
 elixir pentru suflet
 fiecare atom descompus
 în vibrații
 pătrunde tăcerea
 
 muzica e mantra unor îngeri
 de cealaltă parte a stelelor
 un vis în culori
 
 misterul sferei
 îl ascult
 îl trăiesc
 renasc sunete
 
 în biserica din inimă
 harfa
 închină acum o rugă

luni, 15 iulie 2013

COPILAȘI POZNAȘI ( DAR TARE DRĂGĂLAȘI)

 BINE!( AMARIS)
 
 
 Amaris, ca o prințesa rebelă
 Pândește fericirea la colț de stradă
 Pentru a o strânge la piept
 Această se lasă ușor mângâiată
 Pe creștet
 Apoi zboară ca o pasăre călătoare
 Sărutând buzele altor copii
 
 Când viața-i pune întrebări
 Rspunsul e mereu....bine
 Culege flori cu inocență
 Pentru cununi de suflet
 
 
 Amaris se plimbă cu rolele
 Pe șosele de aur
 Cu vântul pe umeri
 Și soare-n priviri
 Scăldată în lumină
 Zâmbește
 E.....bine!
 
 
 

În regatul piticilor( ANDREI)



Prințul Andrei călărește calul alb
Cu coama de mătase
Sin coada de argint
În a lui privire
Lumina și-a lăsat semn
Poate că îngerii
Îl vor lua în brațe
În călătoria
Spre regatul piticilor
Unde o Albă că Zăpada
Îl așteaptă cu plăcinte
 


 Sărbătoarea zâmbetului(DARIANA)

 Vântu-i împletește părul
Când pășește pe curcubeu
Îi bate inima-n roșu
Și-n ochi îi sclipește
O stea
Lacrimile cerului
Îi șoptesc un basm
Cu prințese


În castelul de cleștar
Dariana visează un înger
Cu aripi deschise
Grădina mamei o așteaptă
Să culeagă flori
Pentru sărbătoarea zâmbetului

joi, 11 iulie 2013

Perfuzie cu lacrimi pentru o iubire neîmplinită

în odaia cu pereți albi liniștea curge
ca laptele din sânul mamei
funii agățate în tavan prevestesc
evadarea de cuvinte
tai perfuzia ce te ține conectată la real
și începi a visa infinitul
te trezești lângă ferestre deschise
înălțate spre cer
sau pe vreun vârf de munte
culoarea vântului pictându-ți obrajii
piatra pe care ți-ai așternut gândurile
martora eșecului
tocită de ecoul nepăsării
în odaia cu pereți albi înserarea
pășește pe furiș
îți sărută pleoapele
lasă un semn lângă gene
perfuzia cu lacrimi spală durerea
între două bătăi de inimă
îmbrățișezi singurătatea
astăzi înveți mersul pe spini

vineri, 5 iulie 2013

Gheață pe un trup de lut

 întinzi inima către cer
 căutând poate aripi neatinse
  distanța dintre două îmbrățișări
 o vom măsura în secunde pline
 secunde goale
 te simt plăpândă
 mi te rasfiri în palme
 nisip din vârful muntelui
 un cuib de lumină
 
 
 doar așa pot să apropii
 gheața de soare
 mai las să treacă o zi
 în cetatea iubirii
 până ce sângele
 sfărâmă aisbergul
 
 dacă vei păși pe aici
 vei găsi pământ arid
 în așteptarea ploii
 

luni, 1 iulie 2013

Nu am întâlnit poeți fericiți

nu am întâlnit poeți fericiți
doar umbre ce se leagănă
între ieri și azi
magia cuvintelor prinde viață
se incarnează într-un dumnezeu
cu puteri depline
de cealaltă parte
ochii nevăzuți cerșesc lacrimi
au pleoapele grele
poate nopți de nesomn
iată și iubirea
de care atât te temeai
silabele se adună pe hârtie
își schimbă sensul
din nimic creează întregul
strofele curg ca o ploaie de vară
peste umeri
poezie respiro
vezi nu am întâlnit poeți fericiți
astăzi le moare un cuvânt
mâine renasc gânduri
în cartea durerii
poezia statuie neclintită