nu mi-l amintesc pe tata vesel
mereu venea acasă îngândurat
de parcă i-ar fi căzut pe umeri toți norii
uneori pe lângă pâinea de toate zilele
aducea în sacoșă două portocale
poate așa va compensa lipsa
unei îmbrățișări
priveam fereastra și alți copii
se jucau cu părinții de-a fericirea
pregătiți pentru viață
atunci numai soarele îmi usca
obrajii cu lacrimi
mâinile lui nu au fost niciodată
și ale mele
în umbra acelei clipe doar sângele comun
rămânea treaz
aruncat în nepăsări
am învățat că muntele de gheață
nu se va topi
atâta timp cât în el mai bate
o inimă rece
miercuri, 31 iulie 2013
luni, 29 iulie 2013
Mesaj de pe stâncă
privirile zeilor au câştigat asfinţitul
sătui de mâini încleştate rugăciuni
în albastru
desprinderea din negare are mereu gustul
unui măr interzis
viermele trădării îşi face punte
între fericire şi păcat
moartea aşterne un strigăt
peste câmpii
cântă un refren răguşit
o scânteie păleşte lângă izvor
îţi scriu un measj cu noroiul
odată stâncă
ce se prelinge
ţărână
apă
suflu
( pictura de Edvard Munch- Strigat)
sătui de mâini încleştate rugăciuni
în albastru
desprinderea din negare are mereu gustul
unui măr interzis
viermele trădării îşi face punte
între fericire şi păcat
moartea aşterne un strigăt
peste câmpii
cântă un refren răguşit
o scânteie păleşte lângă izvor
îţi scriu un measj cu noroiul
odată stâncă
ce se prelinge
ţărână
apă
suflu
( pictura de Edvard Munch- Strigat)
sâmbătă, 27 iulie 2013
Doi
Pe dinafară păreau
Statui îngemănate
Sub bazarul cenușiu
Atingerile trăgeau infinitul
Sre ieșirea din univers
Păstrează-mi o stea pe picior i-a spus
Până ce am să mă plâng
Că iarna m-a lăsat fără plapumă
Statui îngemănate
Sub bazarul cenușiu
Atingerile trăgeau infinitul
Sre ieșirea din univers
Păstrează-mi o stea pe picior i-a spus
Până ce am să mă plâng
Că iarna m-a lăsat fără plapumă
Sunt cel mai sărac poet
cu ultimele fărâme de inocență
trăiesc fiecare moarte fiecare viață
necunoscuți năvălitori îmi adună
orice cuvânt ca pe un venin
despic o iluzie în noi crucificări
mă pierd sub cupola fierbinte
a unui soare lumină și destin
suflet atârnat de un ghimpe
împletește credința ca un fus
ating interioare
cu forța unui uragan
pipăi întuneric raze scântei
versurile au adormit stângace
sub inimi ruginite în lut
sunt cel mai sărac poet ți-am spus odată
când nu am putut a-ți dărui decât un poem
rătăcit în buzunarul pantalonilor aceia vechi
pe care-i port din după-amiaza nesfârșită
va veni o vreme când ai să mă cauți
nu mă ucide mă vindeci mă mângâi
timpul l-am trăit deja în alții
trăiesc fiecare moarte fiecare viață
necunoscuți năvălitori îmi adună
orice cuvânt ca pe un venin
despic o iluzie în noi crucificări
mă pierd sub cupola fierbinte
a unui soare lumină și destin
suflet atârnat de un ghimpe
împletește credința ca un fus
ating interioare
străine
cu forța unui uragan
pipăi întuneric raze scântei
versurile au adormit stângace
sub inimi ruginite în lut
sunt cel mai sărac poet ți-am spus odată
când nu am putut a-ți dărui decât un poem
rătăcit în buzunarul pantalonilor aceia vechi
pe care-i port din după-amiaza nesfârșită
va veni o vreme când ai să mă cauți
nu mă ucide mă vindeci mă mângâi
timpul l-am trăit deja în alții
să ne judece!
strigați voi către cer unui chip nevăzut
în mâinile voastre pâinea
trudita cu lacrimi masă împărătească
este sânge au strigat din adâncuri
împărații au scos sabia și s-au tăiat între ei
n-a fost unul fără păcat acum la pradă moabiți
patria copil orfan fără viață suferință
și inima lui bate-n cercuri cu foc
astăzi s-a rugat pentru înmulțirea untdelemnului
ca un cerșetor cu mâinile uscate
o întoarcere în robie
prăpastia ne așteaptă vei fi cu mine
punct de sutură între oglinda prăfuită și
marea falsă cu suflet răvășit
unde vapoare scufundate se reflectă în abis
nu mă recunosc nu mă pot opri din cădere
credința-mi deghizată într-un dumnezeu
prăbușit peste oameni
în mâinile voastre pâinea
trudita cu lacrimi masă împărătească
este sânge au strigat din adâncuri
împărații au scos sabia și s-au tăiat între ei
n-a fost unul fără păcat acum la pradă moabiți
patria copil orfan fără viață suferință
și inima lui bate-n cercuri cu foc
astăzi s-a rugat pentru înmulțirea untdelemnului
ca un cerșetor cu mâinile uscate
o întoarcere în robie
prăpastia ne așteaptă vei fi cu mine
punct de sutură între oglinda prăfuită și
marea falsă cu suflet răvășit
unde vapoare scufundate se reflectă în abis
nu mă recunosc nu mă pot opri din cădere
credința-mi deghizată într-un dumnezeu
prăbușit peste oameni
vineri, 26 iulie 2013
Q&A with Oliver Klauss
Primind pe mail si saituri de cultura diferite intrebari de la cititori( ciudat, nu ma gandeam ca ma citeste si pe mine cineva), m-am hotarat a alege cateva pentru a le da raspuns.Unele ce-i drept, au fost hilare. Altele prea personale. Au fost si cateva mesaje injurioase, carora le-am raspuns cu o moneda mult mai dura si dureroasa. Atata timp cat au fost intrebari de bun simt,legate de poezie si mai putin de viata-mi personala ,raspunsurile au venit. Nu le-am intgeles ''curiozitatea''.
Ceea ce scriu e terapie .Imi face bine. Daca vreti, perfuzia mea cu ...fericire.
Sper sa prezint interes si de acum inainte .Portile sunt deschise.Prefer totusi sa las scrierea mea sa vorbeasca despre mine .
1. Cand ai inceput sa scrii?
In clasa intai, cu liniute, bastonase, cerculete. Daca faci referire la momentul cand am inceput a scrie ''poezie'', acesta a avut loc cu 15 ani in urma. Asadar pot spune ca am ceva vechime. Cu toate acestea mai am multe de invatat.
2.Cand scrii poezie?
Nu stiu daca am scris vreodata adevarata poezie , ci doar peregrinari ale sufletului.Scrierile vin din interior , sunt trairi, le asez pe hartie.
3. Exista si scrieri nepublicate?
Daca te referi la un volum ,pana acum nu au fost publicate intr-o carte,doar reviste, saituri, blog personal. Cred si in puterea internetului de a promova cultura.
4. Vei publica o carte?
Imi doresc.Multumirea de a lasa ceva in urma.Sper ca se va intampla in timpul vietii. Sau postum .Poate e cineva care ma poate ajuta.
5.Din poemele tale rezulta ca nu iti plac oamenii, ca esti rezervat , ai suferit....
Poemele mele sunt trairi. Intr-adevar am suferit poate mai mult decat altii, dar asta nu ma impiedica a merge inainte, cu verticalitate.Pana la urma nu te poti impotrivi destinului.
Cat despre faptul ca nu imi plac oamenii....Sa fim putin seriosi! Sunt o persoana destul de sociabila.Poate ca nu imi plac anumite categorii de oameni.Cu unii chiar nu pot rezona .Unii nu pot rezona cu mine. Asta nu ne face decat mai puternici in cautarea sufletelor pereche.
6.Sunt unele poeme despre dragoste,insa de cele mai multe ori triste. Iubesti? Ai iubit ? Ce inseamna dragostea pentru tine?
O intrebare prea personala. Fiind uman, probabil ca am iubit odata. Sau ca iubesc si acum.
Cum as descrie dragostea? Zbor de ingeri peste o executie publica.
7. Ce filosofie de viata imbratisezi? Ce reprezinta viata pentru tine?
Nu cred in existenta unei filosofii de viata. Nu ne putem planifica fiecare miscare, apoi....cutremur.Exista unele principii si norme generale dupa care ma ghidez, fara a exagera.In fiecare zi invata ceva, fiecare zi e o lupta.
Ce e viata? Nefiind filosof, nu pot da o definitie exacta si clara.Poate o carare .Unii pasesc pe covorul rosu , iar altii pe carbuni incinsi. Am pasit pe spini, astept continuarea povestii. O poveste reala sau doar o mare minciuna.
8.In unele poeme apare Dumnezeu. Esti o persoana religioasa ? Ce religie ai?
Dumnezeu are prea putina legatura cu religia. Nu religia te tine aproape de divin. Dimpotriva, credinta.
Nu cred in Dumnezeul biblic,ci in Dumnezeu forta suprema,motorul ce pune in miscare universul.
Nu am nici o religie!
9.Ai scris cateva poeme -revolta? Sunt dedicate cuiva?
M-ai prins! Da, sunt, insa nu voi da niciodata un nume.Poate unii se vor recunoaste....
10.Poemele personalizate pentru copii.De unde a venit ideea? Iti plac copiii?
Nu imi amintesc de unde a venit ideea.Poate de la ei, de la inocenta lor,jocul, lipsa grijilor,frumusetea sufleteasca,inca nemurdarita de rautatile vietii.
11.Vei scrie toata viata sau te vei opri la un moment dat?
Scriu atata timp cat in minte cuvintele soptesc ca isi doresc eliberare, iesire la suprafata.
12.Vorbesti mereu despre muzica. Ce rol ocupa in viata ta?
Probabil voi face si muzica vreodata. Atat cat ma pricep. Oricum, exista o muzica interioara in fiecare din noi. Trebuie sa stim sa o scoatem la lumina. Sigur, cu ajutorul altora, mai profesionisti.
13.Ce alte pasiuni ai?
O floare, un copil, marea, natura,linistea,intimitatea....
Uuuuf, am obosit. Multumesc vizitatorilor. .
Daca va identificati, va intriga, va creaza o stare, scrierea mea si-a atins cel de-al doilea tel(inafara de a-mi fi terapie).
Toate drepturile rezervate asupra greselilor.Ma-ta are cratima si limba romana se scrie cu diacritice. De data asta o exceptie.Mea culpa.
Ceea ce scriu e terapie .Imi face bine. Daca vreti, perfuzia mea cu ...fericire.
Sper sa prezint interes si de acum inainte .Portile sunt deschise.Prefer totusi sa las scrierea mea sa vorbeasca despre mine .
1. Cand ai inceput sa scrii?
In clasa intai, cu liniute, bastonase, cerculete. Daca faci referire la momentul cand am inceput a scrie ''poezie'', acesta a avut loc cu 15 ani in urma. Asadar pot spune ca am ceva vechime. Cu toate acestea mai am multe de invatat.
2.Cand scrii poezie?
Nu stiu daca am scris vreodata adevarata poezie , ci doar peregrinari ale sufletului.Scrierile vin din interior , sunt trairi, le asez pe hartie.
3. Exista si scrieri nepublicate?
Daca te referi la un volum ,pana acum nu au fost publicate intr-o carte,doar reviste, saituri, blog personal. Cred si in puterea internetului de a promova cultura.
4. Vei publica o carte?
Imi doresc.Multumirea de a lasa ceva in urma.Sper ca se va intampla in timpul vietii. Sau postum .Poate e cineva care ma poate ajuta.
5.Din poemele tale rezulta ca nu iti plac oamenii, ca esti rezervat , ai suferit....
Poemele mele sunt trairi. Intr-adevar am suferit poate mai mult decat altii, dar asta nu ma impiedica a merge inainte, cu verticalitate.Pana la urma nu te poti impotrivi destinului.
Cat despre faptul ca nu imi plac oamenii....Sa fim putin seriosi! Sunt o persoana destul de sociabila.Poate ca nu imi plac anumite categorii de oameni.Cu unii chiar nu pot rezona .Unii nu pot rezona cu mine. Asta nu ne face decat mai puternici in cautarea sufletelor pereche.
6.Sunt unele poeme despre dragoste,insa de cele mai multe ori triste. Iubesti? Ai iubit ? Ce inseamna dragostea pentru tine?
O intrebare prea personala. Fiind uman, probabil ca am iubit odata. Sau ca iubesc si acum.
Cum as descrie dragostea? Zbor de ingeri peste o executie publica.
7. Ce filosofie de viata imbratisezi? Ce reprezinta viata pentru tine?
Nu cred in existenta unei filosofii de viata. Nu ne putem planifica fiecare miscare, apoi....cutremur.Exista unele principii si norme generale dupa care ma ghidez, fara a exagera.In fiecare zi invata ceva, fiecare zi e o lupta.
Ce e viata? Nefiind filosof, nu pot da o definitie exacta si clara.Poate o carare .Unii pasesc pe covorul rosu , iar altii pe carbuni incinsi. Am pasit pe spini, astept continuarea povestii. O poveste reala sau doar o mare minciuna.
8.In unele poeme apare Dumnezeu. Esti o persoana religioasa ? Ce religie ai?
Dumnezeu are prea putina legatura cu religia. Nu religia te tine aproape de divin. Dimpotriva, credinta.
Nu cred in Dumnezeul biblic,ci in Dumnezeu forta suprema,motorul ce pune in miscare universul.
Nu am nici o religie!
9.Ai scris cateva poeme -revolta? Sunt dedicate cuiva?
M-ai prins! Da, sunt, insa nu voi da niciodata un nume.Poate unii se vor recunoaste....
10.Poemele personalizate pentru copii.De unde a venit ideea? Iti plac copiii?
Nu imi amintesc de unde a venit ideea.Poate de la ei, de la inocenta lor,jocul, lipsa grijilor,frumusetea sufleteasca,inca nemurdarita de rautatile vietii.
11.Vei scrie toata viata sau te vei opri la un moment dat?
Scriu atata timp cat in minte cuvintele soptesc ca isi doresc eliberare, iesire la suprafata.
12.Vorbesti mereu despre muzica. Ce rol ocupa in viata ta?
Probabil voi face si muzica vreodata. Atat cat ma pricep. Oricum, exista o muzica interioara in fiecare din noi. Trebuie sa stim sa o scoatem la lumina. Sigur, cu ajutorul altora, mai profesionisti.
13.Ce alte pasiuni ai?
O floare, un copil, marea, natura,linistea,intimitatea....
Uuuuf, am obosit. Multumesc vizitatorilor. .
Daca va identificati, va intriga, va creaza o stare, scrierea mea si-a atins cel de-al doilea tel(inafara de a-mi fi terapie).
Toate drepturile rezervate asupra greselilor.Ma-ta are cratima si limba romana se scrie cu diacritice. De data asta o exceptie.Mea culpa.
Vânătoare
sunt treaz lângă copacul
unde moartea mi s-a arătat
în chip de căprioară
avea pe creștet o cunună
din flori alese
pentru o inălțare
lup și victimă
creșteam pe atunci
din brațe străine
m-au lepădat în lume
să aduc mai aproape
credința de pământ
sub pleoapa încă tremurândă a ierbii
popas spre adâncuri
schimb de roluri
vânatul pândește glonțul
fulgeră amurgul topit
pe cărări cu umbre desculțe
goana după lumină
pușca a cântat
pentru ultima dată
fără vlagă
imnul decăderii
unde moartea mi s-a arătat
în chip de căprioară
avea pe creștet o cunună
din flori alese
pentru o inălțare
lup și victimă
creșteam pe atunci
din brațe străine
m-au lepădat în lume
să aduc mai aproape
credința de pământ
sub pleoapa încă tremurândă a ierbii
popas spre adâncuri
schimb de roluri
vânatul pândește glonțul
fulgeră amurgul topit
pe cărări cu umbre desculțe
goana după lumină
pușca a cântat
pentru ultima dată
fără vlagă
imnul decăderii
joi, 25 iulie 2013
Început de iubire
în ochii îndrăgostiţilor
marea topită cheamă norii
la joc ca nişte iele
mâinile se ating pe furiş
sărutul are gust de vară şi vânt
orice îmbrăţişare e magnet
un soare zglobiu
le fură din vise
nisipul goneşte
se aşterne plapumă
peste trup
lumini sleite
se leagănă
sub cupola orizontului
paşi firavi
către asfinţit
răsuflare caldă
şoptesc iluzii
poveşti cu fluturi pastelaţi
adulmecă trăiri
se deschid porţi unde
ascunse de călăi
suflete cântă
balada regăsirii
sfârşit de vacanţă
început de iubire
marea topită cheamă norii
la joc ca nişte iele
mâinile se ating pe furiş
sărutul are gust de vară şi vânt
orice îmbrăţişare e magnet
un soare zglobiu
le fură din vise
nisipul goneşte
se aşterne plapumă
peste trup
lumini sleite
se leagănă
sub cupola orizontului
paşi firavi
către asfinţit
răsuflare caldă
şoptesc iluzii
poveşti cu fluturi pastelaţi
adulmecă trăiri
se deschid porţi unde
ascunse de călăi
suflete cântă
balada regăsirii
sfârşit de vacanţă
început de iubire
'' Poem'' pe fugă
Nu te-aş vedea mare doamnă
Pe la oraş
Cocoţată pe tocuri de alea
De mii de centimetrii
Doar îţi este aşe de drag
Aerul de mahala
Pe care-l respiri în comun
Cu bârfitoarele de pe uliţă
Babele alea stafidite
Ce duminică probabil gătesc sarmale
Iar sâmbătă se îmbăiază
Numai aşa îmi pot explica
Cum de duhnesc a ceapă
Aproape o săptămână
Sub rujul rânced
Cumpărat probabil din talcioc
Încerci s-ascunzi accentul de ţărancă
Vezi că ţi-a rămas şi-un pic de balegă
Agăţată de sandale
Printre dinţi rânjesti
O ciorbă de linte
miercuri, 24 iulie 2013
Zicere simplă despre dragoste
Plonjez între aici şi atunci
Astăzi şi ieri
Printre gânduri
Într-o conştiinţă putredă
Cenuşa acelui apus
De iluzii
A rămas fierbinte
Sub vatra dorului nestins
Răscolesc seminţele unei amintiri
Când inima bate a tăcere
Există viaţă după...iubire?
Întrebam şi eu...
Răspunsul e rece
Şi vine din adâncuri
De memorie rătăcită
La răscrucea incertitudinii
Printre gânduri
Într-o conştiinţă putredă
Cenuşa acelui apus
De iluzii
A rămas fierbinte
Sub vatra dorului nestins
Răscolesc seminţele unei amintiri
Când inima bate a tăcere
Există viaţă după...iubire?
Întrebam şi eu...
Răspunsul e rece
Şi vine din adâncuri
De memorie rătăcită
La răscrucea incertitudinii
Prin ploaie
Acest sărut e o amintire
Din războiul îngerilor
Când ploaia de gloanțe
Ne umbrea inocența
Fără a-i da un nume
Un stindard în flăcări
Prevestea despărțirea
Rănit
În sfâșietoarea agonie
Aștept punct de legătură
Între iubire și extaz
Din războiul îngerilor
Când ploaia de gloanțe
Ne umbrea inocența
Fără a-i da un nume
Un stindard în flăcări
Prevestea despărțirea
Rănit
În sfâșietoarea agonie
Aștept punct de legătură
Între iubire și extaz
Poemul nimănui
am pierdut acest poem
în drumul spre tine
pe când paşii pipăiau întuneric
şi credeau că-i o inimă
respiram de partea cealaltă
a unui zid transparent
rescriam anatomia iubirii
spuneai mereu că-ţi scriu poeme din nimic
îţi răspundeam că le scriu din lumina
unui izvor
cu apă mereu limpede
din zbor neîntrerupt
de păsări călătoare
presărat cu vise
iată şi braţele de care atât te-ai temut
acum vor strânge singurătatea
ca pe o mamă
în drumul spre tine
pe când paşii pipăiau întuneric
şi credeau că-i o inimă
respiram de partea cealaltă
a unui zid transparent
rescriam anatomia iubirii
spuneai mereu că-ţi scriu poeme din nimic
îţi răspundeam că le scriu din lumina
unui izvor
cu apă mereu limpede
din zbor neîntrerupt
de păsări călătoare
presărat cu vise
iată şi braţele de care atât te-ai temut
acum vor strânge singurătatea
ca pe o mamă
Se adună....se adună
Îşi varsă unii frustrările
Ca într-o piaţă publică
Aşa cum verşi gunoiul menajer
În tomberon
Vin băieţii cu maşină aia mare
Îl basculează
Şi tot fără el rămâi
Şi tot se adună
Se adună
Pute prea accentuat a ''inteligenţă''
A prea mult ''bun simţ''
Se vâră toţi în discuţii inutile
Precum o muscă în curul de cal
Nu că ar fi 'loat'' ei bacu'
Le cânta maneaua în boxele slinoase
Din portbagajul unei maşini de ''dincolo''
''Loata'' şi asta pe bani puţini
De la mâna a şaptea
Clocoteşte-n ''iei''
Sângele latin
Au învăţat limbi noi
Pe care le scriu şi vorbesc
Cu neajunsuri
''Puarta'' doar haine de firmă
Mult prea folosite de alţii
Ehei, unu cu unu face mulţi
Unu stă la pândă, altu' ciordeşte
Pentru bunăstare
Şi gura lor ar hali ceva
Ceva
Ceva
Mama lor ce i-a făcut
E-n dureri, mereu gravidă
( Ori doar constipată tare)
Cred şi eu
Îţi trebuie vagin elastic
Sau strâmt ca centura bunicului Să feţi un bou
Unde eşti tu Hitler?!
În urechi aud
Dacă n-ai nimic de spus
Foloseşte-ţi gura
S-o iei sus
Exterminate
The hate!
Ca într-o piaţă publică
Aşa cum verşi gunoiul menajer
În tomberon
Vin băieţii cu maşină aia mare
Îl basculează
Şi tot fără el rămâi
Şi tot se adună
Se adună
Pute prea accentuat a ''inteligenţă''
A prea mult ''bun simţ''
Se vâră toţi în discuţii inutile
Precum o muscă în curul de cal
Nu că ar fi 'loat'' ei bacu'
Le cânta maneaua în boxele slinoase
Din portbagajul unei maşini de ''dincolo''
''Loata'' şi asta pe bani puţini
De la mâna a şaptea
Clocoteşte-n ''iei''
Sângele latin
Au învăţat limbi noi
Pe care le scriu şi vorbesc
Cu neajunsuri
''Puarta'' doar haine de firmă
Mult prea folosite de alţii
Ehei, unu cu unu face mulţi
Unu stă la pândă, altu' ciordeşte
Pentru bunăstare
Şi gura lor ar hali ceva
Ceva
Ceva
Mama lor ce i-a făcut
E-n dureri, mereu gravidă
( Ori doar constipată tare)
Cred şi eu
Îţi trebuie vagin elastic
Sau strâmt ca centura bunicului Să feţi un bou
Unde eşti tu Hitler?!
În urechi aud
Dacă n-ai nimic de spus
Foloseşte-ţi gura
S-o iei sus
Exterminate
The hate!
duminică, 21 iulie 2013
Secetă
aripile vieții au fost prea grele
măcar suflarea morții să fie
mai ușoară
un zbor îmblânzit
palme prinse în hora luminii
vor cerși
un azil
pentru neputință
aș îmbrățișa toți oamenii singuri
jumătate din inimă o donez dreptății
cealaltă jumătate să o strâng în pumni
până ce simt gustul de pământ
la ce folos să mai ticăie
când iubirea s-a logodit cu ochi străini
în lungul drum spre mine
pașii lasă urme adânci
prin cimitirul memoriei
înaintea mea cruci
înapoi morminte
în mine o secetă
măcar suflarea morții să fie
mai ușoară
un zbor îmblânzit
palme prinse în hora luminii
vor cerși
un azil
pentru neputință
aș îmbrățișa toți oamenii singuri
jumătate din inimă o donez dreptății
cealaltă jumătate să o strâng în pumni
până ce simt gustul de pământ
la ce folos să mai ticăie
când iubirea s-a logodit cu ochi străini
în lungul drum spre mine
pașii lasă urme adânci
prin cimitirul memoriei
înaintea mea cruci
înapoi morminte
în mine o secetă
vineri, 19 iulie 2013
Am văzut fața luminii
în zborul spre tine
toate păsările și-au aruncat
veșmintele în mare
s-au hrănit din palmele soarelui
cu spumă de cer
acolo în oglinda înaltului
se reflectau pești
în cămăși sângerii
doar tu rătăcită
prin orașul dintre punți
pășeai pe meteoriți
să culegi comete
am mai fost aici spuneam
mereu singur
plutind prin vise
peste părul despletit
am văzut fața luminii
toate păsările și-au aruncat
veșmintele în mare
s-au hrănit din palmele soarelui
cu spumă de cer
acolo în oglinda înaltului
se reflectau pești
în cămăși sângerii
doar tu rătăcită
prin orașul dintre punți
pășeai pe meteoriți
să culegi comete
am mai fost aici spuneam
mereu singur
plutind prin vise
peste părul despletit
am văzut fața luminii
marți, 16 iulie 2013
Sunete
muzica-i nectar din ceruri
turnat în pocale domnești
elixir pentru suflet
fiecare atom descompus
în vibrații
pătrunde tăcerea
muzica e mantra unor îngeri
de cealaltă parte a stelelor
un vis în culori
misterul sferei
îl ascult
îl trăiesc
renasc sunete
în biserica din inimă
harfa
închină acum o rugă
turnat în pocale domnești
elixir pentru suflet
fiecare atom descompus
în vibrații
pătrunde tăcerea
muzica e mantra unor îngeri
de cealaltă parte a stelelor
un vis în culori
misterul sferei
îl ascult
îl trăiesc
renasc sunete
în biserica din inimă
harfa
închină acum o rugă
luni, 15 iulie 2013
COPILAȘI POZNAȘI ( DAR TARE DRĂGĂLAȘI)
BINE!( AMARIS)
Amaris, ca o prințesa rebelă
Pândește fericirea la colț de stradă
Pentru a o strânge la piept
Această se lasă ușor mângâiată
Pe creștet
Apoi zboară ca o pasăre călătoare
Sărutând buzele altor copii
Când viața-i pune întrebări
Rspunsul e mereu....bine
Culege flori cu inocență
Pentru cununi de suflet
Amaris se plimbă cu rolele
Pe șosele de aur
Cu vântul pe umeri
Și soare-n priviri
Scăldată în lumină
Zâmbește
E.....bine!
În regatul piticilor( ANDREI)
Prințul Andrei călărește calul alb
Cu coama de mătase
Sin coada de argint
În a lui privire
Lumina și-a lăsat semn
Poate că îngerii
Îl vor lua în brațe
În călătoria
Spre regatul piticilor
Unde o Albă că Zăpada
Îl așteaptă cu plăcinte
Sărbătoarea zâmbetului(DARIANA)
Vântu-i împletește părul
Când pășește pe curcubeu
Îi bate inima-n roșu
Și-n ochi îi sclipește
O stea
Lacrimile cerului
Îi șoptesc un basm
Cu prințese
În castelul de cleștar
Dariana visează un înger
Cu aripi deschise
Grădina mamei o așteaptă
Să culeagă flori
Pentru sărbătoarea zâmbetului
Amaris, ca o prințesa rebelă
Pândește fericirea la colț de stradă
Pentru a o strânge la piept
Această se lasă ușor mângâiată
Pe creștet
Apoi zboară ca o pasăre călătoare
Sărutând buzele altor copii
Când viața-i pune întrebări
Rspunsul e mereu....bine
Culege flori cu inocență
Pentru cununi de suflet
Amaris se plimbă cu rolele
Pe șosele de aur
Cu vântul pe umeri
Și soare-n priviri
Scăldată în lumină
Zâmbește
E.....bine!
În regatul piticilor( ANDREI)
Prințul Andrei călărește calul alb
Cu coama de mătase
Sin coada de argint
În a lui privire
Lumina și-a lăsat semn
Poate că îngerii
Îl vor lua în brațe
În călătoria
Spre regatul piticilor
Unde o Albă că Zăpada
Îl așteaptă cu plăcinte
Sărbătoarea zâmbetului(DARIANA)
Vântu-i împletește părul
Când pășește pe curcubeu
Îi bate inima-n roșu
Și-n ochi îi sclipește
O stea
Lacrimile cerului
Îi șoptesc un basm
Cu prințese
În castelul de cleștar
Dariana visează un înger
Cu aripi deschise
Grădina mamei o așteaptă
Să culeagă flori
Pentru sărbătoarea zâmbetului
joi, 11 iulie 2013
Perfuzie cu lacrimi pentru o iubire neîmplinită
în odaia cu pereți albi liniștea curge
ca laptele din sânul mamei
funii agățate în tavan prevestesc
evadarea de cuvinte
tai perfuzia ce te ține conectată la real
și începi a visa infinitul
te trezești lângă ferestre deschise
înălțate spre cer
sau pe vreun vârf de munte
culoarea vântului pictându-ți obrajii
piatra pe care ți-ai așternut gândurile
martora eșecului
tocită de ecoul nepăsării
în odaia cu pereți albi înserarea
pășește pe furiș
îți sărută pleoapele
lasă un semn lângă gene
perfuzia cu lacrimi spală durerea
între două bătăi de inimă
îmbrățișezi singurătatea
astăzi înveți mersul pe spini
ca laptele din sânul mamei
funii agățate în tavan prevestesc
evadarea de cuvinte
tai perfuzia ce te ține conectată la real
și începi a visa infinitul
te trezești lângă ferestre deschise
înălțate spre cer
sau pe vreun vârf de munte
culoarea vântului pictându-ți obrajii
piatra pe care ți-ai așternut gândurile
martora eșecului
tocită de ecoul nepăsării
în odaia cu pereți albi înserarea
pășește pe furiș
îți sărută pleoapele
lasă un semn lângă gene
perfuzia cu lacrimi spală durerea
între două bătăi de inimă
îmbrățișezi singurătatea
astăzi înveți mersul pe spini
vineri, 5 iulie 2013
Gheață pe un trup de lut
întinzi inima către cer
căutând poate aripi neatinse
distanța dintre două îmbrățișări
o vom măsura în secunde pline
secunde goale
te simt plăpândă
mi te rasfiri în palme
nisip din vârful muntelui
un cuib de lumină
doar așa pot să apropii
gheața de soare
mai las să treacă o zi
în cetatea iubirii
până ce sângele
sfărâmă aisbergul
dacă vei păși pe aici
vei găsi pământ arid
în așteptarea ploii
căutând poate aripi neatinse
distanța dintre două îmbrățișări
o vom măsura în secunde pline
secunde goale
te simt plăpândă
mi te rasfiri în palme
nisip din vârful muntelui
un cuib de lumină
doar așa pot să apropii
gheața de soare
mai las să treacă o zi
în cetatea iubirii
până ce sângele
sfărâmă aisbergul
dacă vei păși pe aici
vei găsi pământ arid
în așteptarea ploii
luni, 1 iulie 2013
Nu am întâlnit poeți fericiți
nu am întâlnit poeți fericiți
doar umbre ce se leagănă
între ieri și azi
magia cuvintelor prinde viață
se incarnează într-un dumnezeu
cu puteri depline
de cealaltă parte
ochii nevăzuți cerșesc lacrimi
au pleoapele grele
poate nopți de nesomn
iată și iubirea
de care atât te temeai
silabele se adună pe hârtie
își schimbă sensul
din nimic creează întregul
strofele curg ca o ploaie de vară
peste umeri
poezie respiro
vezi nu am întâlnit poeți fericiți
astăzi le moare un cuvânt
mâine renasc gânduri
în cartea durerii
poezia statuie neclintită
doar umbre ce se leagănă
între ieri și azi
magia cuvintelor prinde viață
se incarnează într-un dumnezeu
cu puteri depline
de cealaltă parte
ochii nevăzuți cerșesc lacrimi
au pleoapele grele
poate nopți de nesomn
iată și iubirea
de care atât te temeai
silabele se adună pe hârtie
își schimbă sensul
din nimic creează întregul
strofele curg ca o ploaie de vară
peste umeri
poezie respiro
vezi nu am întâlnit poeți fericiți
astăzi le moare un cuvânt
mâine renasc gânduri
în cartea durerii
poezia statuie neclintită
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)





















