strigați voi către cer unui chip nevăzut
în mâinile voastre pâinea
trudita cu lacrimi masă împărătească
este sânge au strigat din adâncuri
împărații au scos sabia și s-au tăiat între ei
n-a fost unul fără păcat acum la pradă moabiți
patria copil orfan fără viață suferință
și inima lui bate-n cercuri cu foc
astăzi s-a rugat pentru înmulțirea untdelemnului
ca un cerșetor cu mâinile uscate
o întoarcere în robie
prăpastia ne așteaptă vei fi cu mine
punct de sutură între oglinda prăfuită și
marea falsă cu suflet răvășit
unde vapoare scufundate se reflectă în abis
nu mă recunosc nu mă pot opri din cădere
credința-mi deghizată într-un dumnezeu
prăbușit peste oameni

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu