joi, 10 aprilie 2014

pax deorum



umbră fragilă absolut impenetrabil un drum în neant
formă de timp îmbracată în armura căderii
zorile vestesc o spovedanie a mâinilor greu încercate
cerul unește dimineața pustie cu înfloritele crengi
nu mai îndraznește firul ierbii o ultimă strigare
către gâzele trezite din miracolul îngemănat
perfecțiune ori convergență spre univers

gradin între izvor al luminii și aripa soarelui
respiră o pax deorum
poetul înfipt în cuvinte deschide sălașul
uriașul suflu cântă printre munți

(fotografie Mish00)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu