Prelins pe cortina înaltului.
De-aş putea să mă despart de clipa
Unde ploile tac în prima moarte.
Toate poeziile au mai fost odată scrise,
Acum doar răstălmăcesc înţelesuri
Din făina şoaptelor plămădesc
Cuvinte-respiraţii.
Mi-am zvârlit rămăşiţele verii pe umeri.
În rucsac adoarme un zâmbet.
Fără îndoială ,sunt un ştrengar rătăcit
Sub cerul de septembrie .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu