sâmbătă, 3 august 2013

Vârf

 Astăzi am săpat mormântul unei păsări
 Ce toată viața a sculptat pe cer
 Copaci cu ramuri desfrunzite
 Soarele a vrut să-l atingă în trecere
 Cu vârful unei aripi odată rănite
 Dar chemarea vântului a purtat-o
 Prin cuiburi  dezvelite și străine


 Trupul ei lance rănită
 Răsuflă petece de rai
 Fiecare îmbrățișare e durere
 O piatră s-a prăbușit de pe coastă
 Astăzi  un suflet încă nenumit 
 Își leagănă speranța
 Peste ruine

Voi iubi această pasăre ca pe un copil
 Rătăcit pe  câmpul de porumb
 Aștept ploaia dar mâna tremurândă
 Nu mai poate mângâia cerul
 Cântecul ei e încă viu
 În conștiința zdrențuită
 De amintiri
 
 
 Ecoul unui strigăt  leapădă cuvintele
 Încă nerostite încă pâlpâind 
 Peste munți peste ape
 În iarbă pântecul luminii
 Înflorește alt destin
 Adorm pe un pat de rouă
 De atunci împart cu tine dimineți








 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu