de sânge .să îneci gândurile ca pe-un ultim strigăt către cer
să poți uita că palmele grele ca un plumb au înnegrit un suflet
vei întoarce din nou spatele , rupi obsesia , bucată veche de pergament
enigma cu sufletul stângaci și schilodit , vociferând indignat în piepturi străine
semnul vieții secrete este acea așteptare ce doare dincolo de indiferență
ceasuri nesfârșite de pândă și pradă până ochii se înfundau în orbite
nu o singură dată se întâmplă să reconstruiesc episodul dezgustător
într-o memorie vie ,plină ,dar irelevantă ,neclintită și indescifrabilă
până la sfârșit .
descopeream o ființă misterioasă în adâncuri, și totuși un monstru
cu față străină , rece , o lume din care parcă totul îmi scapă
o lume despre care niciodată nu voi ști nimic ,imprecisă și necontrolată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu