în potop de lumină
ziua se scurge murind
pleoapele-i rămân puțin treze
apoi sfâșiate cu dinți nemiloși
ai balaurului ce aduce ploaia
aprinzi chibritul și ți-ai dori
ca pe celălalt mal
să găsești barca-murmur
fulg plutind peste roșul răgușit
al apusului din ce în ce mai veșted

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu