eram omul care-ți trecea prin existență cu toate simțurile
scrie scrie-mi asta pe piatra de mormânt știu cum respiră plecările
trist de nu le auzi ai impresia că ceva se mișcă între două lumi
și totuși încă mai ești aici încă mai simt sărutul pe buze
în grabă ai să uiți de locul unde mi-ai străpuns prima dată gândurile
cu un suplient la a trăi a răscoli amintirile ca o bătaie cu perne
a circulat prin cartier un zvon absurd cum că toate rugurile se vor aprinde iar
la căderea serii m-am trezit din nou prizonier în interiorul zidului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu