peste capetele gălbui ale insectelor să fiu în același timp în casă și afară
să ridic ochii spre tavanul azur cu surâsul întins
n-am să știu atunci unde să-mi așez soarele pe umeri sau genunchi
cântecul uitat acum o binecuvântare privit în altă lumină
seva lui bate puternic în tâmple cum explozia razelor aleargă
prin lanul de porumb spuneai că-i oaie beată
va veni va veni vremea când voi putea privi înaltul cu ochi de cenușă
mi se va umple gura cu vinul sălbatic al clipei nu știu ce se întâmplă
există o forță o stare naturală de euforie după fiecare sărut al vântului
aerul pășește odată cu roua pe tălpile umede
aștept să simt în palme învelitură de argint aurul frunzelor
reacțiile sigur vor avea o oarecare întârziere orele cu gust de miere
aș putea alunga la nesfârșit iluzia somnului visul cu licurici
ecoul unui izvor mă strigă atinge-mi buzele și sufletul are nevoie de repaos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu