Khnum

 Am vorbit prea mult despre moarte 
      Încât nu mai îmi dă fiori
      Acel fluture negru
      Cu aripi de crustă
      Ce coboară peste muribunzi
       Ca o ploaie de vară
       Îl simt în mine
       În adâncuri
       De parcă ar vrea
       Să muște cu poftă
       Din sufletu-mi rece
       O sinucidere prin submersie
       În mări cu
       Meduze de gheață