Sinestezii de vară

 Poarta cimitirului e deschisă

 Semn că sufletele au ieşit la plimbare

 Uneori,mă împiedic de cadavrele nimănui

 Dansez cu ele într-un balet grotesc

 Scutur moartea din pomul cu nelinişti

 

 

 Ţi-am ascultat bătăile inimii ventilând aerul

 Despletind cuvinte fără înţeles

 Îţi fixez chipul pe-o altă retină

 A unui ochi ce nu se mai zbate

 Şi adorm

 

 

 Mi-e sete de clipa cu miros de ploaie

 Când toate frunzele deveneau păsări

 Aici şi nicăieri câte un fir rătăcit de iarbă

 Creştea din cuvinte

 Şi fulgera cerul

 

  Privesc cum umbra paşilor tăi

 Într-o după-amiază căruntă

 Se mistuie lin şi graţios, ca un tango

 Sfărâmându-se

 De asfalt...